Tratament naturis ulcerul stomacal si duodenal

The script is installed correctly. Please login at seoslave.com to configure your website.

Ulcerul stomacal şi duodenal.

Boala ulceroasă îşi ia numele de la denumirea latinească (ulcus= ulceraţie). Această afecţiune este foarte prezentă şi din păcate este prezentă la vârste din ce în ce mai tinere. În majoritatea cazurilor este urmarea unei gastrite prost tratate sau chiar ne tratate. Este o rană (ulceraţie) prezentă pe mucoasa stomacului şi poartă denumirea de ulcer gastric sau stomacal. Boala se manifestă prin dureri eventual periodice ( mai ales primăvara şi toamna) sau sunt legate de alimentaţie, sau chiar pe bază nervoasă din cauza dereglărilor sistemului neuro-vegetativ.

            Bolnavul simte durerea în capul pieptului. De cele mai multe ori această durere poate să apară la 30 minute după masă, este accentuată de apăsare pe regiunea respectivă şi poate fi însoţită de vărsături (acide= acre), greţuri, dureri care îl vor face pe bolnav să refuze mâncarea din cauza acestor dureri şi ca o consecinţă slăbeşte. Unii bolnavi au dureri doar înainte de mese, alţii pe toată perioada zilei. La unii de asemenea trece cu bicarbonat, la alţii însă nu trece.

Este o boală cu răspândire în masă (5-15%), cu interesarea mai ales a vârstei active (30-50 ani) şi a bărbaţilor. Din punct de vedere morfologic este caracterizat prin apariţia unei leziuni ulcerative rotund-ovalară, cu interesarea tuturor straturilor peretelui gastric „în trepte” şi cu reacţie inflamatorie- fibroasă (ulcerul cronic). Se mai poate distinge ulcerul acut, leziune superficială. Aceste modificări se presupun a fi rezultatul perturbării echilibrului între factorul peptic (hiperaciditate) şi capacitatea de apărare a mucoasei gastrice („bariera mucoasei”) sub acţiunea unor factori etiologici variaţi: stres-uri psihice, mecanice, toxice (tutun, alcool), iritante (alimente), care acţionează de obicei puţin intens dar îndelungat şi uneori pe un fond predispozant (familial, genetic).

            Cauze care pot duce la apariţia ulcerului sunt foarte multe dintre care amintim ca mai importante: alimentaţia la ore neregulate, consumul alimentelor iritante, excitante, condimentelor, alcoolului, cafelei, sosuri picante la care de obicei se mai adaugă şi fumatul care ajută foarte mult la apariţia bolii. Mai amintim surmenajul fizic şi psihic, supra încordările nervoase, stările emotive dese conflictele psihice, surmenajul. În general se spune că toţi cei bolnavi de ulcer sunt oameni nervoşi, sensibili. Nicotina fiind de asemenea una dintre cauzele majore care fac să apară ulcerul. În ulcerul stomacal durerea în general apare la 2 ore după mese sau chiar mult după terminarea mesei. În ulcerul duodenal durerea apare şi mai târziu până la 6 ore după mese sau chiar dureri nocturne. În general primăvara şi toamna aceste dureri se acutizează.  Durerile pot avea caracter de arsură, de apăsare sau înţepătură.

Mai există şi cauzele următoare: arsuri, ciroza hepatică, bronhopatie cronică, medicamente (antiinflamatoare), tumori pancreatice neinsulinosecretante sindrom (Zollinger-Ellison), derivaţie portocavă, etc.

            Este foarte bine ca ulcerul să fie tratat corespunzător pentru că în caz contrar apar foarte multe complicaţii dintre care amintim; hemoragia gastrică, perforarea ulcerului în cavitatea peritoneală, sau chiar apariţia cancerului. Trebuie însă să amintim că datorită acestei afecţiuni, bolnavii nu se mai hrănesc ca lumea şi organismul sufere, apoi datorită durerilor au foarte multe probleme cu nervii fiind uneori de-a dreptul insuportabili pentru cei din jur.

            Tratament:

Se pot folosi următoarele plante medicinale: aloe, angelică, arnică, brustur, busuioc, cartof, căpşun, cătină, ceapă, coada calului, coada şoricelului, coriandru, dud, frasin, gălbenele, genţiană, lămâi, lemn dulce, leurdă, măcriş, mărul lupului, morcov, nalbă, nuc, obligeană, orz, păpădie, pătlagină, pătrunjel, plămânărică, porumb, prun, pufuliţă cu flori mici, roiniţă, rostopască, salcâm, salvie, scai măgăresc, scaiul dracului, scânteiuţă, schinduf, stejar, sunătoare, tătăneasă, troscot, turiţă mare, ţelină, varză, vulturică, zmeur.

Se disting două faze: faza dureroasă sau acută şi faza de acalmie în care durerea este mai puţin prezentă sau uneori chiar lipseşte cu desăvârşire durerea. De obicei fazele dureroase survin primăvara sau toamna, dar pot fi prezente în toate anotimpurile în unele cazuri.

Se va institui un program de masă strict cu ore fixe de masă. Trebuie ca tot ceea ce consumă să aibă temperatura corpului ne fiind admise nici alimente reci nici calde. Condimentele ca: muştar, piper, ardei iute, boia, cuişoare, hrean, usturoi, ceapă, cafea, băuturi alcoolice sau alte excitante sunt interzise.  Nu se va consuma de asemenea afumături, rântaşuri sau ulei încălzit, conserve, tocături, sosuri, aditivi alimentari, conservanţi şi în general se evită consumarea tuturor preparatelor sintetice (faimoasele E-uri). Dulciurile concentrate, supele şi ciorbele din carne, alimente prăjite în ulei, pâine neagră, conservele de carne sau peşte, apele minerale carbogazoase sunt toate interzise. Nu se mănâncă nici prea cald şi nici prea rece, se limitează de asemenea sarea.

Alimente permise: Se poate consuma zilnic cât mai mult iaurt. Acesta ajută să se dubleze absorbţia de calciu şi bacilii din stomac favorizează crearea unui mediu sănătos, ajutând totodată la reglarea digestiei. Se va consuma mult lapte sau chiar lapte cu miere, pentru că mierea contribuie şi ea la vindecare. Se va prefera dacă este posibil lapte de capră. Varza crudă se poate consuma sub formă de salate în ori ce cantitate pentru că aceasta conţine o vitamină care contribuie la vindecarea ulcerului.  Se mai poate consuma: brânza de vaci, albuşul de ou, soluţiile slab zaharate, amidonul, făina albă, carnea fiartă (introdusă însă numai în apă clocotită), piureuri de legume, supele de cereale, sau strecurate, pastele făinoase, biscuiţii, apele minerale alcaline, fructele prelucrate termic sub formă de suc, bananele proaspete, varza crudă, etc. se va consuma carne care ajută la vindecarea rănii. Nu se supra încarcă însă stomacul, preferându-se mai multe mese cu cantităţi mici o dată.

Se vor evita traumele psihice. Se va fixa un regim alimentar special din care se exclude în primul rând cafeaua, excitantele sau chiar anumite medicamente (aspirină, antinevralgic, etc), alcoolul şi ţigara vor fi şi ele evitate.

Aloe (Aloe vera)-tinctură- se vor lua 10 picături de 3 ori pe zi împreună cu 2 linguri de ulei de sunătoare.

Argilă. Se va alege argilă verde sau de altă culoare nu caolin. Se pune 1 linguriţă de argilă la 1 pahar de apă şi se lasă de seara până dimineaţa. Dimineaţa fără să se agite apa se consumă ce este peste această argilă (apa). După 3 zile când organismul s-a obişnuit cu aceasta se va putea amesteca în pahar şi se va consuma şi argila fără pietricelele sau ce se depune la fundul paharului. Se poate face o cură de lungă durată cu argilă. Ea este ca un pansament gastric şi în plus contribuie la vindecarea răni.

Busuioc (Ocinum basilicum)- 1 linguriţă de pulbere de plantă se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se beau 2-3 căni pe zi.

Cartofi cruzi (Solanum tuberosus) mâncaţi aşa cum sunt după ce au fost curăţaţi de coajă sau chiar raşi în cazul în care nu staţi prea bine cu dantura(este cazul s-o refaceţi). Sau se pot lua sub formă de suc câte 100 ml de suc, de 3 ori pe zi,  se poate mai uşor lua împreună cu suc de varză 100 ml şi 300 ml de suc de morcovi, caz în care se poate face tratamentul acesta o perioadă mai lungă de timp. Se ia în 3 reprize cu 15 minute înainte de mese, însă numai proaspăt preparat, pentru că are tendinţa să se oxideze.

Cimbrişor (Tymus vulgaris)- se fierbe 500 ml vin curat de struguri cu 1 lingură de plantă timp de 5 minute. După ce s-a răcit se poate adăuga miere după gust dacă nu aveţi contra indicaţii. Se bea câte 50 ml de vin înainte de fiecare masă.

Coada şoricelului (Achillea milefoium)- 2 linguri de flori uscate şi mărunţite se pun la 500 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se bea infuzia călduţă în decursul zilei în patru reprize preferabil înainte de mese cu 15 minute.

Conopida- este cunoscută pentru efectele ei depurative, diuretice, fiind recomandată persoanelor care sufere de afecţiuni renale, este antianemică, decongestionantă şi energizantă. Constituie un adevărat medicament pentru diabetici, căci consumată în stare crudă, sau în diferite preparate culinare, are efect hipoglicemiant. Se indică în tratamentul adjuvant al acneei, astenii, ciroză, colici nefritice, constipaţie, flebite, infecţii intestinale. Folosită în alimentaţia curentă ajută la redresarea tensiunii arteriale atunci când are valori prea mari (hipertensiune). Acţionează de asemenea în bolile prostatei şi în ulcerele gastro-duodenale.

Dud (Morus alba)- ceaiul din frunze este foarte util diabeticilor şi cardiacilor, acţionând prompt în răceli, fiind sudorific şi în diaree datorită caracterului lor astringent. Sunt foarte utile pentru alcalinizarea stomacului fiind deci utile în gastritele hiperacide. Se consumă 1 cană zilnic dintr-o lingură de frunze puse la 250 ml apă clocotită. În cazurile de ulcer se pot pune 2 linguri de frunze la 250 ml apă clocotită şi se bea din 2 în 2 ore câte o înghiţitură. Se foloseşte în crizele de ulcer.

Gălbenele (Calendula officinalis)(flori) 2 linguriţe de flori mărunţite se vor pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 10 minute, apoi se strecoară. Se beau 2-3 căni pe zi timp de 30 zile. Are un efect cicatrizant şi calmant totodată.

Genţiana galbenă (Genţiana asclepia)- se pune 2 linguriţe de rădăcini în 250 ml apă şi se fierbe timp de 5 minute, apoi se strecoară. Se poate consuma în timpul zilei cu înghiţituri mici. Calmează şi arsurile stomacale. Se va consuma înainte de masă.

Lemn dulce (Glycyrriza echinata)- 1 linguriţă de lemn dulce mărunţit se va pune în 250 ml apă seara şi se lasă până dimineaţa când se strecoară şi se bea la trezire. Se face acest lucru timp de 30 zile, în cazurile mai grave poate dura 2 luni, în special toamna şi primăvara. Are acţiune antiulceroasă, antiinflamatorie, cicatrizantă.

Leurdă (Allium ursinum) - se pune 4 linguri de plantă într-un litru de vin. Se ţine apoi timp de 8 zile, timp în care se agită foarte bine sticla de mai multe ori pe zi. Se strecoară, apoi şi se pune în sticle care se pot închide ermetic. Se ia câte 1 lingură cu 15 minute înainte de mesele principale. Se poate însă consuma până la 50 ml de 3 ori pe zi.

Mentă (Mentha piperita)- 1 linguriţă de frunze mărunţite se pun cu 250 ml apă clocotită. Se acopere timp de 15 minute, apoi se strecoară şi se pot consuma îndulcite cu miere polifloră dacă nu aveţi contra indicaţii. Se pot consuma 3 căni pe zi.

Miere de salcâm 2 linguri se pun la 250 ml lapte călduţ. Se bea acest preparat înainte de culcare. Vă asigură o noapte liniştită.

Măghiran (Majorana hortensis)- 1 linguriţă de plantă uscată şi mărunţită se pune cu 250 ml apă clocotită. Se acopere vasul pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se beau 2-3 căni pe zi.

Obligeană (Acorus calamus)- reglează aciditatea cu mare succes. Se ia 1 lingură de rădăcină mărunţită şi se lasă la macerat peste noapte. Se ia apoi după strecurare câte 1 linguriţă din acest produs înainte de mese şi după mese. Este foarte amar. Se va face acest lucru 3 săptămâni zilnic. Este socotit ca un pansament gastric foarte util.

Suc de orz verde (Hordeus vulgare)- se spală planta tânără în mai multe ape, apoi se toacă mărunt şi se pune în centrifugă. Se consumă câte 50 ml dimineaţa amestecat cu suc de mere înainte cu 30 minute de a mânca şi seara cu 30 minute înainte de cină. Se mai poate folosi şi cu suc de morcov sau de fructe de pădure. În cazul unei afecţiuni mai grave se va folosi de 3 ori pe zi. Se pot face cure oricât de lungi pentru că cu cât se continuă cura mai multe zile cu atât va fi mai bine pentru organism.

Salcâm flori (Robinia pseudacacia)- 2 linguriţe de flori se pun la 250 ml apă clocotită. Se lasă apoi 10 minute, se strecoară. Se beau 2 căni pe zi, una înainte de prânz şi una înainte de cină cu 15 minute. Acesta calmează şi senzaţiile de arsuri (pirozis) de la stomac. Se poate folosi timp îndelungat. Se poate îndulci după gust cu miere de salcâm care se va pune înainte de a se bea. Se poate folosi perioade lungi de timp.

Scânteiuţă (Anagallis arvensis)-1 linguriţă de plantă mărunţită se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se bea întreaga cantitate pe parcursul unei zile.

Sunătoare (Hypericum perforatum) 100 g de flori se vor pune la macerat în 250 ml ulei preferabil de măsline. Se ţine apoi la soare pentru 7 zile, apoi se strecoară, se pun apoi alte flori tot pentru 7 zile şi această operaţie se va repeta de 3-4 ori cu acelaşi ulei. Uleiul se va păstra apoi în sticle de culoare închisă la rece. Se va lua câte 1 linguriţă de 2-3 ori pe zi cu 15 minute înainte de mesele principale. Uleiul de sunătoare are un efect cicatrizant ajutând la vindecarea rapidă a nişelor din stomac.

Tătăneasă (Symphytum officinalis)- rădăcină- se pune 2 linguriţe de plantă la macerat de seara până dimineaţa în 250 ml apă. Dimineaţa se încălzeşte puţin apoi se strecoară. Se bea înghiţitură cu înghiţitură dimineaţa înainte de mese. Rădăcinile rămase se pot mânca şi acestea, după mese, mestecându-le bine în gură. Se poate ţine o cură de 2-3 luni.

Propolis tinctură. Se va lua câte 2 picături la fiecare 5 kg corp de 3 ori pe zi înainte de mesele principale. Se pune pe pâine, se mestecă bine în gură apoi se înghite. Se poate face timp de 1 lună zilnic. Are rolul de a distruge Heliobacter pilor- o bacterie care produce ulcerul, este un antibiotic de excepţie şi ajută la calmarea durerii fiind unul dintre antibioticele deosebit de utile. Se va testa dacă nu există alergie la acest produs.

După mesele principale comprese calde pe abdomen.

În toate cazurile se va alege tratamentul care vi se potriveşte cel mai bine şi care sunteţi dispus să-l aplicaţi. Fiecare de fapt are un alt corp şi s-ar putea să răspundă anumite tratamente mai bine decât altele, din această cauză am ales mai multe tratamente.

-Cu un tratament foarte simplu încercat de mulţi oameni, au reuşit să evite operaţia, în afecţiuni foarte grave, de ce să nu fiţi şi dv, unul sau una dintre cei sau cele care reuşesc acest lucru.

Reţetă populară:

 Se pune la 1 litru de ţuică de prune tare 500 g de miere polifloră. Se consumă apoi din această ţuică înainte de fiecare masă câte 1 lingură, până la terminarea acestui produs.

Sirop: este nevoie de- 100g flori de păpădie, 250 g miere şi 100 ml suc de cătină. Se pun toate acestea într-un borcan cu capac. Se pune capacul şi se lasă pentru 5 săptămâni, timp în care se va agita borcanul zilnic. Se strecoară, apoi se pot lua câte 3-4 linguri pe zi. Se iau după mese.

Macerat cu muguri de brad: se pune într-o sticlă de 1,5 litri 20 muguri de brad, 10 rădăcini de pătrunjel mărunţite după ce au fost curăţite, 10 linguri de miere şi 1 litru de alcool alimentar peste 40 grade. Se lasă la macerat timp de 10 zile, agitând zilnic. Se bea apoi din acesta câte 50 ml în fiecare dimineaţă la trezire.

-Lutul (argila) sau chiar caolinul luat intern formează o peliculă protectoare la stomac şi ajută la vindecarea ulcerului. Se va lua zilnic 1 linguriţă care se va pune în 250 ml apă de seara până dimineaţa. Dimineaţa se bea apa de pe această argilă. După 2-3 zile când s-a obişnuit organismul cu acesta se poate amesteca în pahar cu o lingură de lemn şi să se ia apa aceasta tulbure, fără să se consume însă şi depunerile care sunt mai grosiere şi nu s-au dizolvat. Se face acest lucru zilnic perioade lungi de timp.

-Extern cataplasme cu argilă pe stomac ţinute 6-7 ore.

-Uleiul vegetal este foarte necesar pentru că acesta conţine vitamina E necesară pentru a vă feri de constipaţii şi a ajuta la vindecare. Se găseşte în toate uleiurile; soia, germeni de grâu, nucă, floarea soarelui, germeni de porumb, in, etc.

-O menţiune specială, pentru sucul de varză proaspăt care conţine vitamina U foarte utilă la ulcer. Se poate consuma zilnic, câte 100 ml suc proaspăt. De asemenea sucul de lămâie, măceşe, sucurile de fructe au vitamine C în cantitate foarte mare. Vitamina A se găseşte în sucul de morcovi.

Ulcerul este o boală a stomacului şi duodenului, caracterizată prin apariţia pe mucoasa acestor organe a unor ulceraţii de formă rotundă. Gastritele ne tratate, alimentaţia necorespunzătoare, stresul sunt doar câţiva dintre factorii care influenţează apariţia afecţiunii. Principalele simptome sunt durerile de stomac, care se calmează imediat după masă, arsurile, starea de greaţă, etc. Regimul alimentar este principala cale de tratament. Există de asemenea numeroase băuturi naturale obţinute din vegetale proaspete, care au efect cicatrizant fiind utile în tratamentul diferitelor afecţiuni ale aparatului digestiv. Amintim sucul de varză, cartofi, sfeclă, mere, etc.

Suc combinat- suc de sfeclă, suc de cartofi, suc de varză, suc de cătină şi se pune miere după gust. Toate se pun în cantităţi egale. Se bea câte 100 ml înainte de fiecare din cele 3 mese o perioadă de 30 zile şi omul se vindecă de cea mai gravă afecţiune. Acest suc este indicat în special atunci când afecţiunea este însoţită ăi de constipaţie.

-Reţetă 1: se pune 500 g miere cu 500 ml ulei şi sucul de la 500 g lămâi, într-un borcan. Se ţine astupat cu capac. Se ia câte 1 lingură de 3 ori pe zi. Este bine să se folosească o lingură de lemn sau plastic. Înainte de folosire amestecaţi bine. Se ia doar înainte de mese cu 15 minute. Se poate face acest lucru de 2 ori pe an, chiar preventiv. Reţeta este uşor de preparat şi ieftină. Vindecă rănile de la stomac.

-Reţetă 2: se scot cămăşile lemnoase care desparte seminţele de nuci (de la 100 de nuci). Se fierb apoi cu 1 litru de apă, până scade apa la jumătate. Se pune apoi peste acest lichid 800 g miere. Se ia câte 1 lingură înainte de fiecare masă cu 30 minute, de 3 ori pe zi, până la terminare. Se poate face şi acest preparat de 2 ori pe an.

-Reţeta 3: într-un borcan de 500ml se pun 50 g de miere de albine cu 5 gălbenuşuri de ou. Se lasă apoi la temperatura camerei 3 zile, amestecând cu o lingură de lemn. Se va lua după 3 zile câte 1 lingură de 3 ori pe zi cu 30 minute înainte de mese. După 5 zile se face un alt preparat în aşa fel ca să vă ajungă să luaţi fără întrerupere. Se păstrează după cele 3 zile la rece.

-Reţeta 4: se rade un morcov şi 1 cartof, se amestecă apoi cu sucul de varză obţinut cu storcătorul de fructe sau prin tăierea verzei mărunt şi apoi se pune într-o pânză tare şi se stoarce. Trebuie să obţineţi 3 linguri de suc de varză. Se amestecă cu  1gălbenuş de ou şi 1 linguriţă miere. Se face doar înainte de mese cu 30 minute, când se şi consumă. Se face o perioadă de 30 zile zilnic de 2 ori pe an.

-Reţeta 5: se amestecă 3 linguriţe de flori de gălbenele, 3 linguriţe de lemn dulce, 3 linguriţe de sunătoare, 2 linguriţe de tătăneasă, 3 linguriţe de flori de salcâm. Se pun 3 linguriţe din acest amestec la 500 ml apă clocotită. Se lasă acoperit timp de 15 minute. Se strecoară şi se bea la temperatura camerei în 3 reprize, după mese.

 -Reţeta 5: 2 linguri din fiecare din următoarele plante: flori gălbenele, flori muşeţel, flori sunătoare, rădăcină tătăneasă, flori de salcâm. Se ia din acest amestec 1 linguriţă şi se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoară. Se pot consuma 2-3 căni pe zi.

-Reţeta 6: 2 linguri din următoarele plante medicinale: rădăcină de lemn dulce, flori de muşeţel, frunze de roiniţă, flori de coada şoricelului, sunătoare. Se macină prin râşniţa de cafea şi apoi se ia 1 linguriţă. Se pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute şi se strecoară. Se va consuma 2-3 căni pe zi. Iaurtul- s-a stabilit de cercetătorii Americani că cei care consumă zilnic iaurt sunt feriţi de o serie de boli întărind sistemul imunitar. Introdus în vagin apără de o serie de infecţii şi chiar vindecă. Consumat ca aliment apără de o serie de afecţiuni şi întăreşte imunitatea ajutând la lupta contra infecţiilor. Scade colesterolul, conţine prostaglandine E2 care luptă cu ulcerul şi sunt o protecţie contra alcoolului şi tutunului. De asemenea ajută la lupta contra cancerului inclusiv cel de sân sau alte localizări. Stimulează activitatea creierului. Conţine calciu în cantitate mare care este asimilat foarte bine de către organism. De asemenea conţine potasiu care ajută la reglarea tensiunii arteriale. Distruge bacteria E coli. Ridică nivelul gama interferonului din sânge.

Reţetă pentru vindecarea ulcerului gastric şi duodenal precum şi a gastritelor.

Compoziţie: 60 ml apă (2 linguri de supă), o lingură de făină de mălai cernut foarte fin, 1 lingură de miere de albine de bună calitate. Se pune apa la fiert într-un ibric, se pune făina de mălai şi se freacă la foc mic circa un minut. Se ia de pe foc, se adaugă mierea de albine şi se amestecă până ce se obţine o pastă perfect omogenă. Se consumă călduţă, dimineaţa pe stomacul gol. Efectul tratamentului se simte după consumarea a circa 400 g de miere de albine. În timpul tratamentului nu se consumă băuturi alcoolice.

Profilaxia primară a bolii. Constă în măsuri igienice: evitarea factorilor stresanţi din mediul extern (încordări nervoase şi suprasolicitare psihică, mai ales prelungită); se urmăreşte o viaţă ordonată cu perioade egale de muncă, deconectare şi odihnă, satisfacţii în profesiune şi o alimentaţie raţională, ordonată, la ore potrivite, caloric suficientă, evitând abuzurile de alcool, tutun, condimente, etc.

Profilaxia recidivelor. Constă în menţinerea pe timp îndelungat a măsurilor igienodietetice şi tratamentului perioade lungi de timp. Se evită de asemenea alimentele care pot să agraveze afecţiunea (salicilate, etc).

Vezi şi dieta în ulcer.

Căutări Recente: tuica cu miere de albine , ulcer stomacal , tratament cu tuica pentru stomac , tuica din floare de salcam , palinca cu miere pentru stomac , tratament cu tuica si miere , tuica cu miere pt stomac , tuica cu miere pentru stomac , miere cu tuica , tratament rana pe stomac